Construcția unei noi percepții
Prin Studiul de Fezabilitate propus de arh. Ioan Ștefan Paskucz, la inițiativa Primarului Cătălin Cherecheș, Colonia a fost regândită din perspectiva funcțiunilor pe care le-a avut la origini. În tot acest parcurs s-a mers pe prioritatea: cel mai bun mijloc de a conserva un edificiu este de a-i găsi o folosință.
Pentru dezbaterea publică și faza de avizare DALI la Ministerul Culturii s-au realizat două versiuni în ceea ce privește partea de proiectare, variante care s-au pliat pe două viziuni diametral opuse. Una dintre ele propunea oprirea timpului în jurul anului 1911, extrapolând nevoia de muzeificare și de memorie a locului, dar fără a ține cont de fenomenul artistic care a vitalizat și valorificat acest spațiu considerat astăzi monument istoric de interes național, în primul rând pentru fenomenul artistic inițiat de Școala de Pictură și, mai apoi, pentru continuitatea care a făcut posibilă existența actualului Centru Artistic Baia Mare. Această versiune propunea revenirea la arhitectura existentă în momentul anului 1911, fără a ține cont de evoluția clădirilor care au fost transformate în timp, în funcție de cerințele epocii, răspunzând nevoilor de creație și locuire. Această versiune ar fi generat pierderea unor spații de creație și funcțiunea de galerie de artă.
A doua variantă, acceptată și avizată de Ministerul Culturii, a fost aceea care viza în primul rând continuitatea fenomenului artistic băimărean și punerea lui în valoare. Asta, prin regândirea funcțiunilor spațiilor de creație și expoziționale ce urmau să deservească actualelor cerințe. S-a pus accentul pe evoluția firească a clădirilor, s-au avut în vedere nevoile unui spațiu care va servi ca loc de creație artistică. Proiectul a propus multifuncționalitatea spațiilor astfel încât ele să poată găzdui cursuri și activități de creație, conferințe, activități culturale de amploare. Colonia Pictorilor va fi inclusă în proiecte de schimburi de experiență pentru artiști, în cadrul cărora ea se va dinamiza și va recăpăta dimensiunea europeană. Prin sistematizarea pe verticală a spațiului exterior, foarte generos și cu o vegetație păstrată foarte bine pentru zona centrală a orașului, s-au pus în valoare, prin contrast, cele șase edificii din incintă și elementul natural cu aspect de parc. Monumentul are vocația de a ancora societățile umane în spațiul natural și cultural și în dubla temporalitate a omului și a naturii. Această propunere a optimizat și numărul de ateliere care a crescut considerabil și s-a păstrat și funcțiunea de galerie de artă, imperios necesară pentru un centru artistic cu o asemenea istorie. În trecut, lipsea un spațiu-amintire, care să păstreze parfumul locului, prin obiecte personale ale artiștilor ce pot închega pentru turiști și cercetători un discurs expozițional. Un astfel de loc, cu această funcțiune, care să reconstituie în parte memoria locului, a fost prevăzut în proiect. În spiritul eficienței organizării manageriale a evenimentelor expoziționale, a fost reconfigurat spațiul interior al galeriei în așa fel încât să permită derularea simultană a două expoziții. S-a constituit un spațiu care să deservească suplimentar expozițiile personale sau cu o tematică mai restrânsă. Un alt câștig al acestei variante îl reprezintă noile spații de depozitare, imperios necesare în cazul unei galerii de capacitate mare.
S-a păstrat organizarea arhitecturală, care permite istoriei să supraviețuiască și să vorbească în continuare despre întemeierea acestui loc. Prin prezența și mijlocirea multiplelor inscripții și imagini, se relevă împrejurările edificării acestui loc timp de un secol. Fiecare atelier păstrează memoria artiștilor care au creat aici, iar prezența pe unul dintre pereții galeriei a tuturor numelor artiștilor care au participat la cursurile acestei școli și a celor care au întregit până azi fenomenul Centrului Artistic explică încă o dată dimensiunea simbolică și reală a acestui loc. Din momentul redeschiderii Coloniei Pictorilor pe alte coordonate, care se înscriu în dinamica dimensiunii europene care a însuflețit acest fenomen, prin prezența expozițiilor de anvergură și a artiștilor și personalităților invitate, noile generații de artiști și nu numai, se bucură de moștenirea lor.
Laura Ghinea, preşedinte Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Baia Mare
Povestea Arhitectului
Din punctul de vedere al arhitectului, perspectiva promovării actului cultural început în 1896, a reprezentat o provocare majoră cu mulți ani înainte de a începe studiile preliminare care stau la baza acestui proiect. Colonia Pictorilor devenea, din păcate, ceva ascuns orașului. Am simțit că trebuie să eliberăm o imagine consacrată nouă tuturor. Principiul de bază de funcționare al acestei Școli a fost cu siguranță o „formă vie” unde valorile spirituale au creat performanță și continuitate din 1896 până în prezent. Aceste repere profesionale de care vorbim noi toți au depășit clișee și au trecut de cenzuri impuse de vremurile grele prin care au trecut, fie războaie, două mondiale sau modificări de hotare politice. Reabilitarea Coloniei a devenit o mișcare firească și am început să visez frumos împreună cu Laura Ghinea și Cătălin Cherecheș, un proiect pentru comunitate, în spiritul respectului pentru istorie, eliberați de superstiții, pornind spre desăvârșirea visului: reabilitarea Coloniei Pictorilor, unde arhitectura contemporană să se materializeze în spiritul artei și culturii cu concursul nostru, al arhitecților și colaborarea cu artiștii, aducând astfel plus valoarea acestui ansamblu. Arhitectura materializată aici are ca scop principal articularea curată între formele istorice și cele noi, simplitatea, abordarea directă, respingerea ambiguităților formale care permit citirea ordinii printr-o disciplină impusă vizual, folosind ierarhizarea gestului arhitectural ca o pledoarie în timp (1905-2017). Evidențiem în acest discurs estetic, la o primă vedere neomogenă, în ansamblul compus din cele șase clădiri și parc, câteva aspecte generale de compoziție: respectul pentru natură, cultul pentru alegerea materialelor utilizate fac diferența cronologică istorică de la piatră până la CORTEN. Transparența, alt limbaj contemporan apare aici în sensul continuității între formă, structură și funcțiune. În primul rând, ne-am aplecat asupra rezolvării funcționale și estetice în consens cu nevoile contemporane care semnifică atât actul artistic, cât și comunicarea cu publicul. Astfel, galeria de artă poate găzdui evenimente multiple la standarde actuale, studiourile au devenit spații de creație pentru artiști, cu un confort atât de necesar actului artistic.
arh. Ștefan Paskucz